BUCHAREST
FESTIVAL & FRINGE
DIN 2021

“Fringe” înseamnă “franjuri” pe engleză. Așa cum franjurile sau ciucurii sunt la marginea covorului, așa și evenimentele fringe sunt la limita convenționalului. Doar că în română ar fi sunat cel puțin ciudat “Franjuri & Festival București”, așa că am rămas la termenul original, care este folosit în toată lumea. Pentru că da, evenimentele de tipul ăsta sunt manifestări creative neconvenționale răspândite pe tot globul și iau pe sus câte un oraș întreg pentru câteva zile bune.
Concret, artiștii, localnicii, companiile, autoritățile, PR-iștii (practic oricine) își unesc cu toții forțele pentru a susține arta neconvențională în toate formele sub care poate ea să apară: film, teatru, muzică, dans, arte vizuale și așa mai departe. Unii oferă spații de expunere, alții oferă resurse logistice, alții își oferă experiența în organizarea și promovarea evenimentelor. Dar mai întâi de toate, artiștii își pun sufletul la bătaie.

De ce “festival”? Pentru că știi și tu că nu se putea fără niște concerte cu nume mari de pe scena internațională.

Așadar, așa ceva se naște din dragoste pentru locul în care trăiești și din muncă grea (foarte grea!). Dar merită. Pentru că un astfel de eveniment care cuprinde întreaga comunitate este de fapt un uriaș loc de întâlnire pentru idei și inițiative complet ieșite din tiparele obișnuite, care adesea schimbă fața orașului.

Fringe este o stare de spirit. La început a fost îndrazneala teribilă a opt trupe de actori, care au schimbat regulile jocului la celebrul și elitistul Festival Internațional de Teatru de la Edinburgh, urcând pe scenă fără să fi fost invitate. Asta s-a întamplat, ai ghicit, în 1947. Atunci s-a născut conceptul de festival fringe, adică un festival deschis, care permite oricărui artist să se exprime.
Din acel moment febra Fringe s-a răspandit cu repeziciune în toată lumea. Orice metropolă care se respectă are fringe-ul său.
Arta fringe se poziționează în afara unui sistem clar definit de reguli, în zona experimentală. Aici își prezintă spectacolele atat creatorii aflați în căutarea unei voci proprii, dar și trupe redutabile care vor să întâlnească un public diferit, testându-și astfel creativitatea.
Demersul fringe a revoluționat ideea de festival de artă, iar astăzi este asociată cu liberalizarea artei, cu coborarea sa din turnul de fildes catre publicul larg.

La majoritatea festivalurilor internaționale de fringe, artiștii plătesc o taxă de înscriere, își gestioneză spectacolul (logistic și tehnic), pot să vândă bilete la propriile lor evenimente, iar organizatorii le oferă consultanță și promovare în broșura-program.
BFF va adapta sistemul fringe la realitățile comunității artistice din România. Pentru primele ediții organizatorii au prevăzut o serie de facilități pentru artiști. Astfel, BFF nu va percepe taxă artiștilor participanți, va pune la dispoziție spațiile pentru desfășurarea evenimentelor și va asigura asistența logistică și tehnică pentru spectacole, în limitele resurselor de care dispune.
Aceste facilități sunt prevăzute de organizatorul BFF, care își propune să susțină și să promoveze artiștii, oferindu-le atât o platformă de expunere, precum și resursele de care au nevoie pentru a-și urma drumul creator.

Pentru festival, regulile jocului diferă puțin față de fringe. De regulă, artiștii încadrați în secțiunea “Festival” au curatori și/ sau impresari în echipă care se ocupă de managementul evenimentelor la care participă. Aceștia se ocupă de programările artiștilor pe care îi reprezintă, în vreme ce creatorii de fringe își manageriază programul pe cont propriu. O altă diferență vine din faptul că primii participă la festival în urma unei invitații oficiale, în timp ce artiștii care vin pe secțiunea “Fringe“ sunt cei care inițiază participarea la manifestare și le propun organizatorilor programul lor de evenimente. Trebuie subliniat că sunt artiști foarte bine cotați în plan internațional care țin să își prezinte evenimentul în cadrul “aripii fringe”, pentru a-și ține în priză creativitatea și spontaneitatea. În cazul marilor festivaluri fringe internaționale, nu există o delimitare de notorietate între artiștii participanți la o secțiune sau alta.

Pe lângă faptul ca Bucureștiul are nevoie de creativitate ca de aer, istoria recentă face ca orașul să aibă acum o nevoie și mai urgentă: un ecosistem economic cât mai funcțional. Pandemia a pus în pericol nu doar sănătatea oamenilor, ci și sănătatea afacerilor. Un eveniment de anvergura BFF poate ajuta numeroase business-uri să repornească sau măcar să mai reziste o vreme. Da, nu ne-am imaginat niciodată că un restaurant sau un hostel pot fi salvate de o pictură, de niște actori sau de o trupă de dans contemporan. Și totuși. Festivalul deja consacrat din ”capitala” fringe-ului, Edinburgh, aduce anual aproximativ 75 de milioane de lire sterline economiei scoţiene.

Putem să trăim mai departe cu Bucureștiul așa cum este acum. Sau putem să trăim într-un oraș cu suflet de artist, mult mai surprinzător și cu chef de viață, unul care să se potrivească în sfârșit cu spiritul nostru efervescent și superconectat la tot ce este nou. Practic, avem ocazia ca noi și Bucureștiul din jurul nostru să devenim în sfârșit BFF.

Bucharest Festival & Fringe este un ecosistem de manifestări susținut de artiști, trupe, promoteri, producători, PR-iști, jurnaliști, și cel mai important, de către public.

Evenimentul își asumă misiunea de a promova valorile culturale reprezentate de artiștii participanți la festival și de a crea mediul necesar pentru schimbul de experiențe și de idei.

BFF vine în întampinarea unei cereri în creștere de artă neconvențională. Se adresează nu doar publicului tanar si cultivat, ci și publicului general căruia își propune să îi educe gusturile.

De asemenea, prin natura sa, BFF facilitează șansa unei comunicări directe între artiști și specialiștii interesați de fenomenul cultural.

Și dincolo de orice, BFF își propune să facă an de an Bucureștiul tot mai prietenos cu oamenii.